Raportul științific ”Rețeaua implicită a creierului uman este asociată cu izolarea socială percepută” (The default network of the human brain is associated with perceived social isolation) a fost publicat în luna Decembrie 2020. Acest raport este interesant datorită studiului pe care îl conține, respectiv cum ne afectează singurătatea rețeaua neurală.

Evoluția umană s-a ridicat pe baza presiunii sociale și a cooperării inter-individuale. Interacțiunile sociale sunt curciale atât pentru supraviețuire, cât și pentru realizare personală. Tot interacțiunile sociale și nevoia de a se baza unul pe celălalt a dus la caracterizarea oamenilor ca fiind niște ”animale ultra-sociale”.

Absența unor angajamente sociale suficiente pot să vină cu anumite costuri pentru sănătatea noastră fizică și psihică.

Ce înseamnă singurătatea pentru ființele sociale

Izolarea socială sau singurătatea afectează sănătatea fizică și psihică, performanța cognitivă, speranța de viață și crește vulnerabilitatea în fața demenței sau a bolii Alzheimer.

Oamenii de știință au studiat un număr de aproximativ 40.000 de RMN-uri cerebrale ale persoanelor cu vârste cuprinse între 40 – 69 de ani, existente în arhiva UK Biobank. Aceștia au testat semnăturile care apar în morfologia materiei cenușii, microstructura fibrelor și funcționarea intrinsecă generate de existența singurătății.

S-a estimat că singurătatea afectează 10 – 20% dintre adulții cărora le lipsește interacțiunea socială constantă, sau care se consideră lăsați afară sau izolați de către ceilalți.

Singurătatea este adeseori asociată cu morbiditatea, hipertensiunea, disfuncții ale sistemului imunitar și creșterea riscului suicidului.

Singurătatea a fost de asemenea asociată cu riscuri de sănătate echivalente sau care chiar depășesc cele cauzate de obezitatea sau fumarea a mai mult de 15 țigări pe zi.

Singurătatea înseamnă în general o sănătate mentală mai precară, probleme psihice majore și declin cognitiv.

Adulții singuri sunt de 1,64 ori mai predispuși să dezvolte demență clinică, față de persoanele care nu sunt singure.

Cum impactează singurătatea rețelele neurale din creier?

Având în vedere faptul că interacțiunile sociale au un rol important în viața noastră de zi cu zi, singurătatea este asociată cu o presiune constantă asupra creierului.

Cele mai mari probleme și manifestări au în general loc în regiunile creierului care au cunoscut o expansiune datorită evoluției sociale a omenirii. Analizele realizate pe animale au arătat diferențe în sistemele de recompensă subcorticale asociate cu izolarea socială. O observație similară a fost făcută și pe oameni.

Oamenii singuri sunt mult mai capabili să detecteze informația socială negativă. Caracteristicile cognitive și afective a acestora includ și o reactivitate emoțională crescută la stimulii sociali. Drept urmare, diferențele observate în interiorul creierului ca urmare a existenței singurătății au fost identificate în cortexul vizual, structura limbică și cortexul prefrontal.

Studiul a arătat existența așa-numitului ”creier singur”. Acest ”creier singur” a fost mapat cu ajutorul a celor peste 40.000 de RMN-uri cerebrale.

Concluzia este una foarte clară: singurătatea ne afectează și ne impactează sănătatea fizică și psihică, transformându-ne creierul și rețelele neurale într-un ”creier singur”.

Studiul științific poate să fie studiat aici: The default network of the human brain is associated with perceived social isolation.

Concluzia este una foarte clară: singurătatea ne afectează și ne impactează sănătatea fizică și psihică, transformându-ne creierul și rețelele neurale într-un ”creier singur”. @ziarhomosapiens

Tweet