Un studiu foarte interesant a fost realizat de către Insistutul de Tehnologie din Elveția (Swiss Federal Institute of Technology) cu privire la schimbarea culorii frunzelor copacilor din Europa și ulterior căderea mai rapidă a frunzelor, ceea ce reprezintă un efect direct al fotosintezei, respectiv capacitatea de absorbție de dioxid de carbon din atmosferă.
Studiul poate să fie analizat aici: ”Increased growing-season productivity drives earlier autumn leaf senescence in temperate trees”
Cercetătorii participanți au fost conduși de către Deborah Zani și au folosit datele din baza de date Pan-Europeană Fenologică.

Proiectul Pan-European Fenologic
Proiectul Pan European Fenologic (Pan European Phenology – PEP) este un proiect European menit să faciliteze cercetarea Fenologică și monitorizarea mediului înconjurător.
Fenologia este o ramură a biologiei care studiază influența factorilor meteorologici asupra dezvoltării plantelor, a vieții și migrațiunii păsărilor, etc. (conform www.dexonline.ro).
În cadrul acestui proiect s-au înscris 32 de servicii meteorologice Europene, parteneri care furnizează date importante încă din anul 1868. Astăzi, baza de date PEP conține peste 12 milioane de înregistrări, 46 de stagii de creștere a plantelor și 265 de specii de plante.
De asemenea, PEP a urmărit dezvoltarea unor copaci pe parcursul a 65 de ani. Astfel, cercetătorii au putut să observe că pe măsura ce rata de fotosinteză crește, culoarea frunzelor se schimbă și acestea cad mai repede spre finalul anului.
Pentru fiecare 10% creștere în activitatea fotosintetică de-a lungul perioadei de creștere a copacilor, adică primăvara și vara, frunzele cad mai repede cu o medie de opt zile.
Cum influențează schimbările climatice căderea frunzelor
Procesul biologic anual înseamnă utilizarea Dioxidului de Carbon din atmosferă și stocarea acestuia în molecule complexe, ulterior fiind transformat în Oxigen. Acest proces are loc în lunile călduroase ale anului. Cu cât acest proces este mai lung, cu atât mai mult Dioxid de Carbon este preluat din atmosferă.
Schimbările climatice sunt direct influențate de nivelul de dioxid de carbon din atmosferă, astfel că dacă fotosinteza este mai puternică, atunci există un beneficiu mai mare pentru climă. Creșterea temperaturilor anuale la nivel mondial sugerează că plantele vor absorbi mai mult dioxid de carbon.
În schimb, studiul realizat de către Deborah Zani vine să prezinte o abordare diferită și un rezultat diferit al efectelor schimbărilor climatice.
Studiul a descoperit faptul că în general copacii pot să absoarbă o cantitate limitată de Dioxid de Carbon în fiecare an și odată atinsă această cantitate, se opresc din a mai realiza procesul de fotosinteză. În acel moment, frunzele încep să își schimbe culoarea. Această limită de absorbție este dată de existența nutrienților, cu precădere nitrogen. Nitrogenul este un nutrient cheie de care plantele au nevoie pentru a crește. Pentru a înțelege mai bine importanța nitrogenului în creșterea plantelor, putem să privim înspre fermieri și grădinari care folosesc fertilizatori pe bază de nitrogen, care ajută planta să crească chiar și atunci când aceasta a ajuns la punctul limită.
Concluziile studiului copacilor
Modelul predictiv al studiului fenologic a arătat că până în anul 2100 se așteaptă ca perioada de creștere a copacilor să crească între 22 și 34 de zile, făcând astfel frunzele să cadă mai repede cu aproape 6 zile față de momentul actual.
Acest lucru va însemna că dioxidul de carbon absorbit de către copaci va fi mai mic, ceea ce va duce la existența unui nivel mai mare în atmosferă. Singura metodă de a schimba acest lucru este să existe cât mai mulți copaci care să realizeze procesul de fotosinteză.
Dacă ne gândim în schimb la frumusețea culorilor tomnatice, o săptămână în plus de frunze colorate așternute prin păduri și parcuri ne oferă momente de neuitat.
Pentru fiecare 10% creștere în activitatea fotosintetică de-a lungul perioadei de creștere a copacilor, adică primăvara și vara, frunzele cad mai repede cu o medie de opt zile. @zhs
Tweet
Categories: Sec XXI, Stiinta / Tech, Sustenabilitate