În cadrul acestor articole vom încerca să urmărim faimoasa carte a lui Daniel Goleman – Inteligență Emoțională. Vom merge pas cu pas prin cele cinci părți ale cărții și vom încerca să le expunem într-un format cât mai ușor de urmărit.
Partea I – Creierul Emoțional
Blocajul Emoțional
Blocajul emoțional poate să fie o adevărată problemă. Fiecare am trecut la un moment dat printr-un asemenea blocaj. Este acel moment în care înnebunim de furie, în care totul se înegrește în fața ochilor și reacțiile tale sunt dictate pur și simplu de un instinct animalic. Blocajul emoțional se întâmplă într-o fracțiune de secundă și nu mai permite creierului să gândească rațional.
Amigdala sau locul formării pasiunilor
Emoțiile sunt date de nucleul amigdalian, în timp ce restul creierului se ocupă de lucrurile raționale, de gândire, de memorie. O persoană căreia i-a fost înlăturată amigdala a ajuns să fie retrasă, să nu mai recunoască oamenii din jur și nu reacționa în niciun fel la sentimentele celorlalți. Toate emoțiile dispar și devii gol în interior.
Santinela Emoțională
Nucleul amigdalian scanează fiecare experiență în parte și o analizează dintr-o perspectivă emoțională. În general intervine atunci când există un răspuns pozitiv la o serie de întrebări : ”Este ceva ce nu îmi place? Îmi face rău? Mă tem de acest lucru?”.
Daniel Goleman compară nucleul amigdalian cu Serviciul de Urgență care transmite apeluri de urgență.
În momentul în care nucleul amigdalian se activează, corpul și creierul reacționează urgent prin diverse reacții. Reacțiile sunt determinate de situația la care persoana este supusă. Dacă discutăm de teamă, atunci corpul va lua atitudinea de ”luptă sau fugi”. În acest caz, creierul eliberează un hormon, norepinefrina, care alertează toate simțurile. Mușchii se pregătesc să reacționeze, inima pompând sânge în toți mușchii. Cel mai interesant mi se pare cum memoria corticală începe să lucreze intens, încercând să găsească elemente similare din trecut pentru a identifica cea mai eficientă metodă de a reacționa.
Omul de știință Joseph LeDoux a descoperit că legătura dintre ochi, urechi, amigdală și creier (partea care gândește) este extrem de importantă pentru modul în care reacționezi. Studiile sale au arătat că semnalele de la ochi și urechi sunt prima dată recepționate de amigdală și abia apoi de creier. Acest lucru ne face să reacționăm la impuls, mânați de sentimente.
Mai mult decât atât, nucleul amigdalian ne ajută să ne amintim sentimente, trăiri ale unor activități din trecut. Cu cât activarea nucleului amigdalian este mai mare, cu atât amintirile sunt mai puternice din punct de vedere afectiv.
Managerul emoțional
Aici sunt introduși lobii prefrontali, zonele care manageriază reacțiile emoționale. Dacă nu ar exista lobii prefrontali, întreaga noastră viață emoțională ar fi un adevărat haos. Cu precădere lobul prefrontal stâng este termostatul care reglează nivelul emoțiilor noastre. De cealaltă parte, în lobii prefrontali drepți există sentimentele negative (frica, teama, agresivitatea).
Concluzia acestui capitol este că putem să considerăm că avem două minți, două creiere, precum și două tipuri de inteligență, respectiv cea rațională și cea emoțională. Felul în care reușim să ne folosim de ambele tipuri de inteligență, atât de inteligența rațională cât și de inteligența emoțională, ne ghidează și direcția în viață și ne ajută să reușim sau să eșuăm.
Nucleul amigdalian ne ajută să ne amintim sentimente, trăiri ale unor activități din trecut. Cu cât activarea nucleului amigdalian este mai mare, cu atât amintirile sunt mai puternice din punct de vedere afectiv. @zhs
Tweet
Categories: Homo Sapiens, Inteligența Emoțională, Sec XXI