Homo Sapiens

În pandemie la Stâna lui Aidan – Ciurila, Cluj

Unde să mergem să zăbovim la o poveste și la o masă bună? Întrebarea aceasta a fost pusă vineri și răspunsul a venit aproape pe loc: La Stâna lui Aidan! Așa că zis și făcut. Duminică dupămasă eram la ei pe terasă.

Auzisem despre Aidan Andon, celebrul pictor de portrete alb-negru, care a făcut un portret chiar și pentru Armand Assante, la venirea acestuia în România. Îi citisem acum câțiva ani povestea și îmi rămăsese în minte ideea pe care Aidan a avut-o atunci, și anume mutarea într-un loc mai retras, într-o zonă de sat, unde să încerce să reînvie spiritul unui sat al Secolului XVIII-XIX.

Spre bucuria noastră, a Transilvănenilor, locația pe care Aidan împreună cu familia sa au găsit-o a fost Ciurila, Județul Cluj.

Pentru cei care nu știu unde se află Ciurila – Din Cluj-Napoca se urcă în Făget, apoi Sălicea, după care se coboară înspre Ciurila. Imediat după trecerea pe sub autostradă, se face dreapta, iar Stâna lui Aidan se poate vedea pe marginea unuia dintre lacurile de pescuit din Ciurila. În spate se văd în depărtare și Cheile Turzii.

Este într-adevăr o locație rustică, probabil o casă veche transformată într-un local care transmite o vibrație aparte. La Stâna lui Aidan găsim și câteva animale – câțiva iezi, capre, găini, gâște și chiar și doi ponei. Acest lucru ne face să ne gândim că mâncarea pe care o vom servi este în mare parte făcută din produse de casă – chiar din casa lor.

Pandemia ne obligă să stăm doar în curte sau la terasă, o terasă destul de încăpătoare și acoperită. Gazdele sunt mereu atente, prezente și zâmbitoare. Se vede că este o idee de familie, un copil crescut și învățat de mic cu o anumită eleganță rustică. Am ajuns și la capitolul mâncare, la un meniu compus din aproximativ 5 feluri de mâncare și două deserturi. Vorbim aici despre mâncare tradițională, cum ar fi Costițe Afumate cu Cartofi Țărănești, Ciorbe Țărănești, Saramură de Pește, Mămăliguță, etc.

Personal, mie mi-a plăcut mâncarea. Mi-a plăcut și gustul țuicii, care nu putea să lipsească dintr-un astfel de cadru. Mi-a plăcut și locația. Mi-au plăcut și gazdele.

Am plecat de la ei încântată de experiență și încântată că există astfel de oameni care cred în agro-turism și care încearcă să facă ceva în privința aceasta!

Leave a Reply